Elefantiazisul (filarioza limfatica)

Generalitati

Filarioza limfatica sau elenfantiazisul este o afectiune caracterizata prin marirea exagerata a membrelor sau organelor genitale, fiind o forma extrema de limfedem.


Elefantizisul este rezultatul unei infectii parazitare specifice cauzate de 3 tipuri de viermi paraziti.

Parazitii blocheaza sistemul limfaic (sistem care dreneaza limfa de la tesuturi in circulatia sanguina), cauzand acumularea limfei in tesuturi si "umflarea" consecutiva a acestora (limfedem).

Membrele se pot mari atat de mult incat se aseamana cu un picior de elefant ca dimensiune, aspect si coloratie. De aceea, elefantiazisul este o afectiune dezabilitanta si desfiguranta.

Majoritatea cazurilor de elefantizis sunt provocate de filarii, viermi paraziti intalniti in principal in zonele tropicale si subtropicale. Ele sunt transmise la oameni de catre anumite tipuri de tantari.

Filarioza limfatica este o afectiune a tarilor subdezvoltate din America de Sud, Africa Centrala, si Asia.

Cauze

Elefantizisul este cauzat in pricipal de urmatoarele 3 tipuri de viermi paraziti: Wukhereria bancrofti, Brugia malayi si Brugia timori. Dintre acestea trei, Wukhereria bancrofti este responsabila pentru aproximativ 90% dintre totalul cazurilor.

Culex, Aedes, si Anopheles sunt speciile de tantari care poarta si transmit parazitul Wukhereria bancrofti. Speciile Anopheles si Mansonia de tantar sunt purtatoare ale parazitului Brugia malayi. In plus, specia Anopheles poate transmite si Brugia timori.

Femelele tantar infectate introduc larvele parazitului in organismul oamenilor in timp ce sa hranesc cu sangele acestora.

Larvele migreaza catre un canal limfatic, iar apoi se raspandesc in organism prin intermediul sistemului limfatic, pozitionandu-se de obicei in interiorul sau in apropierea nodulilor limfatici.

In cursul acestei perioade ele se matureaza, ajungand intr-un final la stadiul de vierme adult. In functie de specia de parazit, maturarea poate dura de la cateva luni pana la mai mult de un an.

Viermii adulti prezinta lungimi cuprinse intre 3-10 cm si o perioada de viata de 3-8 ani. Ei produc numerosi embrioni vii, numiti microfilarii.

Microfilariile ajung in circulatia sanguina de unde pot fi ingerate de un tantar in timp ce se hraneste, reluandu-se ciclul. Daca nu sunt ingerate de tantari, microfilariile mor in decurs de 12 luni.

Supravietuirea si dezvoltarea microfilariilor depinde in totalitate de specia de tantari care le ingereaza.

Alte cauze mai rare ale elefantiazisului includ:

    * infectii streptococice repetate
    * defecte congenitale ereditare
    * leishmaniaza
    * excizia chirurgicala a nodulilor limfatici (efectuata, de regula, pentru a impiedica raspandirea cancerului)

Semne si simptome

Majoritatea simptomelor ce se dezvolta la persoanele infestate se datoreaza blocajului sistemului limfatic de catre viermii adulti si substantelor secretate de acestia.

Reactiile organismului la infestatie pot include episoade repetate de febra, frisoane, tremuraturi, transpiratii, cefalee, varsaturi si durere.

De asemenea, pot fi prezente marirea in volum a nodulilor limfatici, "umflarea zonei afectate", ulcere cutanate, dureri osoase si articulare, si dungi rosietice de-a lungul membrelor.

La nivelul nodulilor limfatici sau vaselor limfatice, precum si la suprafata tegumentului, se pot forma abcese.

Infestatia indelungata cu acesti paraziti poate duce la dezvoltarea limfedemului, ce cu timpul duce la marirea semnificativa a membrelor, si organelor genitale. Cel mai frecvent, acest semn specific al elefantizisului este prezent la membrele inferioare. La inceput apare la nivelul gleznei, si evolueaza spre picior si gamba.

Initial, membrul afectat este moale la atingere, dar ulterior va capata o consistenta dura. Tegumentul se inchide la culoare, si pot aparea fisuri prin care bacteriile pot patrunde si cauza infectii ce complica boala initiala.

Microfilariile nu cauzeaza, de obicei, leziuni, dar in unele cazuri, pot provoca eozinofilie.

Diagnostic


Singura modalitate de a diagnostica cu certitudine filarioza limfatica o reprezinta descoperirea parazitului (vierme adult sau microfilarii) in corpul persoanelor infectate.

Prin examinarea microscopica a unei monstre de sange prelevata de la pacient se pot identifica microfilariile.

Insa, in multe cazuri, persoanele care au fost infectate perioade indelungate de timp nu prezinta microfilarii in circulatia sanguina. Astfel, absenta microfilariilor din sange nu confirma neaparat si absenta bolii. In aceste cazuri, este necesara o analiza a urinii sau efectuarea altor teste clinice.

Identificarea viermilor adulti poate fi dificila deoarece acestia se gasesc profund in sistemul limfatic, fiind greu de prelevat. De regula, nu se recomanda efectuarea biopsiilor deoarece nu confera suficiente informatii.

Tratament


Medicamentul de electie in tratamentul filariazei limfatice este dietilcarbamazina. Acesta distruge rapid microfilariile si raneste sau distruge viermii adulti mai lent.

Daca viermii adulti nu sunt distrusi in totalitate, supravietuitorii continua sa produca larve. De aceea, tratamentul se poate intinde pe o perioada mai indelungata.

S-a demonstrat ca dietilcarbamazina reduce dimensiunile nodulilor limfatici mariti si, daca se administreaza perioade indelungate, poate reduce si elefantiazisul.

Efectele secundare dietilcarbamazinei sunt aproape in totalitate datorate reactiilor alergice ale organismului la parazitii morti. Ele pot include febra, frisoane, cefalee, ameteala, greata si varsaturi, prurit si dureri articulare.

Efectele secundare (daca apar) se manifesta de obicei in cursul primelor zile de tratament. De obicei, ele se reduc odata cu inaintarea tratamentului.

Tratamentul chirurgical poate fi util in diminuarea elefantizisului si poate consta in indepartarea tesutului gras si fibros in exces, in drenarea zonei "umflate", si in indepartarea viermilor distrusi.

Prognosticul este bun in cazurile usoare si moderate de filarioza limfatica aflate sub tratament. El este sumbru la pacientii cu infestatii masive.