Embolismul arterial

Generalitati

Un embol sau embolus este o formatiune (ex. cheag de sange, celula grasa, corp strain, bula de aer) ce in mod obisnuit nu este prezenta in circulatie si care obtureaza un vas sangvin.

Blocarea unei artere de catre un embol poarta denumirea de embolism arterial. In astfel de cazuri, tesuturile situate dupa blocaj sunt lipsite de un aport sanguin corespunzator, si pot suferi daune importante sau chiar necroza.

Embolii pot afecta orice regiune a corpului, insa cel mai frecvent se intalnesc la nivelul membrelor inferioare. Cand embolul blocheaza circulatia sanguina de la nivelul creierului rezulta un atac cerebral. Cand este implicata inima, apare atacul cardiac sau infarctul miocardiac.

Cauze

O cauza comuna a embolismului arterial o reprezinta afectarea peretelui vascular, ce apare de regula o data cu varsta, care permite atasarea colesterolului la perete. Cand o parte din colesterolul acumulat se desprinde, formeaza un embol ce poate obtura, in functie de dimensiuni, orice artera din corp.

Embolii se formeaza frecvent si din cheaguri sanguine produse intr-o inima afectata de un infarct miocardic sau care prezinta fibrilatie atriala.

Alte substante ce pot determina crearea unui embol sunt materia grasoasa provenita din maduva oaselor fracturate, celule sanguine infectate, celule tumorale care patrund in circulatia sanguina, si bulele de aer.

Semne si simptome

Simptomele embolismului arterial pot debuta brusc sau se pot dezvolta lent in timp, in functie de gradul de afectare a circultiei sanguine.

Daca embolul se localizeaza la nivelul membrelor inferioare sau superioare, va cauza la acest nivel durere musculara, amorteala sau senzatie de furnicaturi, paloare, scaderea temperaturii, si slabiciune musculara.

Cand embolul apare intr-un organ intern, de asociaza de regula cu durere viscerala si/sau afectarea functiei organului respectiv.

Diagnostic


Diagnosticul se bazeaza pe istoricul medical, examenul fizic si investigatiile de laborator.

Urmatoarele teste pot fi folosite pentru a confirma prezenta unui embolism arterial:

Electrocardiograma (EKG). Test ce consta in plasarea unor electrozi la nivelul pieptului si membrelor pentru a detecta impulsurile electrice produse de inima. Informatia obtinuta este dispusa pe un monitor sau este grefata pe o hartie gradata sub forma de valuri. Reducerea aportului sanguin la inima va determina o modificare a formei acestor valuri.

Teste vasculare neinvazive. Aceste teste implica masurarea tensiunii arteriale in diferite regiuni ale corpului si compararea rezultatelor obtinute. Cand exista o scadere a tensiunii la un anumit nivel, se presupune existenta unui blocaj.

Angiografia. Test ce consta in introducere intr-un vas de sange a unui cateter, si ghidarea sa intr-o anumita regiune. O data ajuns la nivelul dorit, prin cateter se va elibera o solutie de contrast ce poate fi vizulalizata pe radiografie. Apoi se efectueaza radiografii succesive pe masura ce solutia umple arterele. Angiografia prezinta insa riscuri. Cateterul poate cauza formarea unui cheag de sange ce poate bloca circulatia sangina. De asemenea, el poate leza vasele de sange sau peretele cardiac. Unele persoane sunt alergice la solutia de contrast.

Tratament


Embolismul arterial poate fi tratat medicamentos sau chirurgical, in functie de localizarea si marimea blocajului.

Medicamentele ce ajuta la dizolvarea embolului se administreaza de regula prin intermediul unui cateter introdus direct in artera afectata. Daca embolul a fost produs de un cheag sanguin, folosirea agentilor care "subtiaza" sangele reduce riscul de aparitie a unui alt embolism.

Embolul poate fi indepartat si chirugical. Chirurgul va efectua o incizie in artera bolnava, superior de blocaj. Cu ajutorul unui cateter ce este introdus pe langa embol, va tractiona embolul prin incizia creata.

Daca afectarea este grava, se poate alege ocolirea (bypass-ul) vasului obturat prin folosirea unui nou vas prelevat din alta zona a corpului.